"Band of Gypsies" (2001)

     Înainte de a-şi începe aventura în afara ţării, taraful din Clejani susţinea un ultim concert la Bucureşti, în 1991, la Muzeul Ţăranului Român. Aveau să treacă 10 ani până la următorul: decembrie 2000, Sala Arcub, de data asta sub un nou nume, "Taraf de Haidouks". Cu ocazia reîntoarcerii, urmau să se facă înregistrări live pentru un nou album, al patrulea, "Band of Gypsies". Invitaţii Tarafului în România pentru aceste evenimente: Koçani Orkestar (brass band, Macedonia), Filip Simeonov (clarinet, Bulgaria), Tarik Tuysuzoglu (darbuka, Turcia).

     Concertele din Bucureşti, conferinţele de presă la care au fost invitaţi jurnalişti români şi străini, excursia la Clejani împreună cu presa şi Koçani Orkestar au fost documentate pe film de Elsa Gatlif în "No Man Is a Prophet in His Own Land" (de văzut pe DVD-ul "The Continuing Adventures of Taraf de Haidouks")

     "Band of Gypsies", albumul conţinând piese înregistrate în micul turneu bucureştean şi câteva completări de studio trase tot la Bucureşti, va apărea anul următor, în 2001, la Crammed Discs în Europa şi Nonesuch în S.U.A. O parte dintre piesele de pe "Band of Gypsies" sunt înregistrate alături de Koçani Orkestar, Filip Simeonov şi Tarik Tuysuzoglu şi reprezintă prima depărtare mai serioasă de stilul obişnuit al Taraf de Haidouks. Se poate vorbi aici despre influenţe muzicale ce provin dintr-o zonă mai largă, cea balcanică.
     Uneori e cam multă gălăgie în secţiunea brass a macedonenilor de la Koçani Orkestar şi nu întotdeauna se leagă foarte bine cele două lumi muzicale şi stiluri, în fond, foarte diferite – însă, pentru că nu se face exces de experimente, lucrurile se păstrează în zona plăcutului.

     Anul următor, în 2002, Taraf de Haidouks câştigă BBC Radio3 World Music Awards pentru zona Europe/Middle East – premiul le este înmânat de Johnny Depp.
     Vor urma, pe lângă de-acum obişnuitele turnee vest-europene, câteva concerte în locuri mai exotice: Istanbul International Jazz Festival, Sydney Festival, Israel, Mexic, Taiwan, Japonia.

Cacurică: "Az’ la Tokio, mâine la Oslo, concertele ca concertele, dar nu-i asta problema,     traficul ăsta ne omoară!"                                                                                                    

  ***

     În 2006 apare DVD-ul "The Continuing Adventures of Taraf de Haidouks" - recomandare fermă pentru orice fan al trupei. Sunt aici filmarea concertului de la "Union Chapel" (Londra), documentarul "No Man Is a Prophet in His Own Land", interviuri cu o parte din membrii tarafului, secvenţe din filmul "Latcho Drom".

     "Maskaradă" (2007)

     Primele patru albume Taraf de Haidouks au păstrat oarecum acelaşi stil: muzică tradiţională şi lăutărească, românească şi ţigănească, în general specifică zonei, cu unele explorări.

     Sigur, fiecare album a avut particularităţile lui: virtuozitatea frenetică şi mai puţin controlată a începutului ("Musique Des Tziganes De Roumanie", 1991), echilibrul şi rafinarea alcătuirii celui de-al doilea ("Honourable Brigands", 1994), atmosfera satului respirată de cel de-al treilea ("Dumbala, Dumba", 1998), înregistrat la Clejani cu invitaţi din zonă.
     Căutările unor influenţe mai largi şi invitarea unor lăutari din ţările vecine pe "Band of Gypsies" (2001) a însemnat o oarecare depărtare de stilul obişnuit, puţin însă în comparaţie cu noutăţile pe care le aduce al cincilea album, "Maskaradă" (2007).

     "Maskaradă" este un album experiment pe care Taraful re-interpretează compoziţii de muzică clasică inspirate de muzica tradiţională. În completare, câteva dintre cântecele tradiţionale ale trupei. Bineînţeles, nici unul dintre membri nu are studii clasice şi nu ştie să citească notele, totul e făcut după ureche, ceea ce face lucrurile şi mai interesante.

   Iată şi descrierea de pe site-ul casei de discuri la care a apărut cd-ul:

               "In the early 20th century, many composers drew their inspiration from national folklore, often borrowing from Roma musicians to create their own vision of an exotic and largely imaginary Orient. Things have now been turned around, as one of the world's leading Gypsy bands have taken hold of classical pieces by Bartók, Khachaturian, Albeniz & more, and have "re-gypsyfied" them, giving them an exhilarating make-over. Starting out in a concert hall, Maskarada takes us through various stages which inevitably lead back to the type of repertoire for which the Taraf de Haïdouks are known and loved."           (Crammed Discs)

     "Maskaradă" este primul album Taraf de Haidouks care nu e întâmpinat cu cronici foarte bune în presa de afară. Într-un fel e de înţeles: pentru cei care s-au apropiat de el dinspre muzica clasică, a părut cam superficial, iar pentru cei care căutau popularul şi tradiţionalul, prea formal, fără viaţă. Dacă însă reuşeşti să laşi la o parte aşteptări şi proiecţii, să-l priveşti direct, fără comparaţii şi judecăţi, vei vedea că e un album plăcut la ascultare, chiar distractiv, iar asta contează cel mai mult.

     Foarte bine produs, poate că dacă ar fost puţin mai conservator cu efectele stereo ar fi fost şi mai bine.