Oomph! există de la începutul anilor ’90: trei nemţi care încercau ceva industrial cu miros de techno. Primul album, "Oomph!" (1992), nu se distinge de media zonei sale de influenţă: EBM (Electronic Body Music) sau, mai descriptiv, german-techno-industrial & some ‘80s synths flavors.
Al doilea album, "Sperm" (1994),
aduce o schimbare notabilă: electronicele au trecut în fundal şi în faţă au
apărut riff-urile de chitară. De aici înainte vorbim de Oomph ca de o trupă
industrial-metal. Industrial-metal german însă, căci există în muzica lor o
anumită manieră specifică trupelor germane de gen: un fel de a versifica şi
fraza muzical care aminteşte de marşurile militare; mai este şi modul cumva
abrupt, uneori nenatural, artificial, în care se fac trecerile între anumite
pasaje în cadrul unei piese. "Sperm" poate fi trecut la baza curentului născut
din stilul ăsta industrial-metal-german şi care poartă la ei numele de Neue
Deutsche Härte. Härte înseamnă greu/greutate iar Neue Deutsche are, cred, ceva
legătură cu "The Third Reich" ... hm, am glumit.
Rammstein sunt cei mai cunoscuţi în treaba asta N. D. Härte, dar se pare că
Oomph au fost pionierii genului.
Al treilea album, "Defekt" (1995),
e cel mai bine închegat produs Oomph din prima decadă de existenţă a trupei şi
piesele, inspirate, ascund bine problemele de gen descrise mai sus.
"Wunschkind" (1996) are (doar) ceva riff-uri reuşite şi de aici înainte devine greu să mai spun ceva nou despre fiecare album Oomph în parte - "Unrein" (1998) şi "Plastik" (1999) au urmat la sfârşitul decadei. În anii 2000 trupa începe să ia distanţă faţă de zona industrială în căutarea unor locuri mai călduţe şi mai populare ale rockului metalic.
Peste 20 de ani de activitate şi 11 albume îi regăsim în aceeaşi formulă (+ 2 instrumentişti de concerte), activi şi cu un nou album, însă destul de departe de începuturi ca orientare muzicală.
Oomph! (1992)
Sperm (1994) -> 5
Defekt (1995) -> 6
Wunschkind (1996) -> 5
Unrein (1998)
Plastik (1999)
GlaubeLiebeTod (2006)
Monster (2008)
Des Wahnsinns fette Beute (2012)